HPV cu risc înalt – nu toate tulpinile sunt la fel

Cum schimbă noul ghid al Organizației Mondiale a Sănătății interpretarea rezultatelor HPV

În fiecare an, sute de mii de femei din întreaga lume primesc diagnosticul de cancer de col uterin. Deși este una dintre puținele forme de cancer care pot fi prevenite aproape în totalitate prin vaccinare, screening și tratamentul leziunilor precanceroase, această boală continuă să fie o problemă majoră de sănătate publică.

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, în anul 2022 au fost diagnosticate aproximativ 662.000 de cazuri noi, iar aproape 349.000 de femei au murit din cauza cancerului de col uterin. La nivel mondial, acesta este al patrulea cel mai frecvent tip de cancer și a patra cauză de deces prin cancer la femei.

În aproape toate aceste cazuri există un element comun: infecția persistentă cu anumite tipuri de virus papiloma uman (HPV). Tocmai de aceea, testarea HPV a devenit unul dintre cele mai importante instrumente de prevenție disponibile în prezent.

Un rezultat pozitiv la testarea HPV este, pentru multe femei, un motiv de îngrijorare iar întrebările apar aproape instantaneu:

Răspunsul este, în cele mai multe cazuri, unul complex. Dar haideți să înțelegem mai bine, ce este HPV.

Infecția cu virusul papiloma uman (HPV) este una dintre cele mai frecvente infecții cu transmitere sexuală din lume. Se estimează că peste 80% dintre persoanele active sexual vor intra în contact cu HPV la un moment dat în cursul vieții.

HPV reprezintă o familie foarte mare de virusuri iar până în prezent au fost identificate peste 200 de tulpini. Dintre acestea, numai o parte infectează mucoasa genitală, iar doar un număr limitat sunt considerate carcinogene.

Din fericire, în majoritatea cazurilor, sistemul imunitar elimină virusul spontan, fără ca acesta să producă modificări importante la nivelul colului uterin. Totuși, nu toate infecțiile cu HPV evoluează la fel.

Virusul Papiloma Uman se transmite în principal prin contact direct „piele pe piele” în timpul oricărui tip de activitate sexuală (vaginală, anală sau orală).

Transmiterea poate avea loc în mai multe contexte, inclusiv prin:

Simpla atingere a zonelor genitale sau perigenitale ale unei persoane infectate, poate să transmită virusul. De aceea, utilizarea prezervativului reduce riscul de transmitere, dar nu îl elimină complet, deoarece virusul poate infecta și zonele neacoperite de acesta.

Majoritatea persoanelor active sexual vor intra în contact cu HPV la un moment dat în viață, de cele mai multe ori fără să știe, deoarece infecția este frecvent asimptomatică.

Din punctul de vedere al riscului de cancer, tulpinile HPV se împart în două categorii principale:

Peste 90% dintre cazurile de cancer de col uterin sunt asociate cu tulpini HPV cu risc oncogen înalt. Totuși, chiar și în cazul acestor tulpini, majoritatea infecțiilor dispar spontan, fără tratament: sistemul imunitar elimină virusul în decurs de unul sau doi ani la cele mai multe persoane.

Deși medicina cunoaște de mulți ani că unele tulpini HPV sunt mai agresive decât altele, până de curând rezultatele testării erau interpretate aproape exclusiv printr-o clasificare simplă: HPV cu risc oncogen înalt și HPV cu risc oncogen scăzut.

În 2026, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a publicat un nou ghid privind utilizarea genotipării ADN HPV în screeningul cancerului de col uterin care introduce o schimbare importantă de perspectivă: stratificarea riscului în funcție de genotipul HPV, adică estimarea riscului real pe care îl conferă fiecare tulpină carcinogenă în parte.

Este important de subliniat încă de la început un aspect esențial:

Cu alte cuvinte, două femei pot avea un rezultat pozitiv pentru HPV, însă riscul lor de a dezvolta leziuni precanceroase sau cancer de col uterin poate fi diferit în funcție de genotipul identificat.

Această abordare reprezintă unul dintre cele mai importante progrese din ultimii ani în prevenția cancerului de col uterin și deschide drumul către o medicină mai precisă și mai personalizată.

În acest articol vom explica ce înseamnă această stratificare, de ce este importantă pentru paciente și cum trebuie interpretate rezultatele testării HPV în lumina celor mai recente recomandări internaționale.

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, în anul 2022 au fost diagnosticate aproximativ 662.000 de cazuri noi de cancer de col uterin, iar aproape 349.000 de femei au decedat din cauza acestei boli. La nivel mondial, cancerul de col uterin ocupă locul patru atât ca frecvență, cât și ca mortalitate în rândul femeilor.

Din acest motiv, OMS și-a propus ca, în următoarele decenii, cancerul de col uterin să devină prima formă de cancer eliminată ca problemă majoră de sănătate publică, prin atingerea obiectivelor strategiei globale 90–70–90:

Aceste obiective nu pot fi atinse fără teste de screening cât mai precise și fără o interpretare corectă a rezultatelor.

Una dintre cele mai răspândite temeri este aceea că un rezultat pozitiv la HPV echivalează cu diagnosticul de cancer.

Realitatea este complet diferită.

Mai mult decât atât, chiar și în cazul tulpinilor cu risc oncogen înalt, majoritatea infecțiilor dispar spontan, fără tratament.

Doar atunci când infecția persistă pe termen lung există posibilitatea apariției unor modificări celulare la nivelul colului uterin.

Aceste modificări evoluează lent și pot dura ani sau chiar decenii, motiv pentru care screeningul periodic este atât de eficient. El permite identificarea leziunilor înainte ca acestea să devină cancer invaziv.

De aceea, scopul testării HPV nu este să spună dacă o femeie are cancer, ci să identifice acele paciente care prezintă un risc suficient de mare pentru a necesita investigații suplimentare sau o monitorizare mai atentă.

Clasificarea tradițională împărțea tulpinile HPV în două categorii:

Totuși, odată cu acumularea datelor din studiile clinice și epidemiologice, cercetătorii au observat un lucru important:

Nu toate tulpinile HPV cu risc crescut au aceeași probabilitate de a determina apariția leziunilor precanceroase sau a cancerului de col uterin.

De exemplu, o infecție persistentă cu HPV16 are un risc semnificativ mai mare de progresie către leziuni cervicale severe decât o infecție persistentă cu HPV56, chiar dacă ambele sunt considerate tulpini carcinogene.

Această diferență a stat la baza noului ghid publicat de Organizația Mondială a Sănătății în 2026, care recomandă utilizarea genotipării HPV pentru stratificarea riscului și adaptarea managementului clinic.

Poate părea un termen complicat, însă ideea este foarte simplă.

Testele moderne nu mai indică doar prezența unui HPV cu risc oncogen, ci identifică genotipul implicat. Această informație permite estimarea mult mai precisă a riscului fiecărei paciente.

Practic, nu mai răspundem doar la întrebarea:

• „Există HPV cu risc oncogen?”

ci și la întrebarea:

• „Care este probabilitatea ca această tulpină să fie asociată cu apariția unei leziuni cervicale severe?”

Acest lucru permite o monitorizare mai bine adaptată fiecărei paciente și reduce atât investigațiile inutile, cât și riscul întârzierii evaluării în cazurile cu adevărat importante.

Important: OMS NU spune că unele tulpini nu mai sunt periculoase

Noua clasificare nu schimbă statutul oncogen al tulpinilor HPV. Cele 12 genotipuri incluse în recomandările OMS rămân clasificate drept carcinogene, adică au capacitatea de a participa la dezvoltarea cancerului de col uterin.

Diferența constă în faptul că ele nu contribuie în aceeași măsură la apariția acestei boli.

De aceea, în loc să le privească pe toate ca având același nivel de risc, OMS propune gruparea lor în funcție de contribuția estimată la dezvoltarea cancerului de col uterin.

Această schimbare permite o evaluare mai precisă a riscului și reprezintă baza medicinei personalizate în screeningul HPV.

O greșeală frecventă ar fi să privim aceste patru categorii ca pe o scară absolută a pericolului.

În realitate, ele reprezintă o estimare a probabilității, nu o certitudine.

De exemplu:

Evoluția unei infecții HPV depinde de numeroși factori, printre care:

Din acest motiv, genotipul HPV este o piesă importantă din puzzle, dar nu este singurul element pe baza căruia se iau deciziile medicale.

Clasificarea în cele patru grupe propusă de Organizația Mondială a Sănătății nu este întâmplătoare. Ea se bazează pe analiza unui număr foarte mare de cazuri de cancer de col uterin din întreaga lume și pe estimarea contribuției fiecărui genotip HPV la dezvoltarea bolii.

Cu alte cuvinte, cercetătorii au încercat să răspundă la o întrebare foarte simplă:

Dacă analizăm toate cazurile de cancer de col uterin, cât de des este implicată fiecare tulpină HPV?

Rezultatele au arătat diferențe impresionante între genotipuri.

Dintre toate tulpinile carcinogene cunoscute, HPV16 este, fără îndoială, cea mai importantă.

Conform datelor utilizate de OMS, acest genotip este asociat cu aproximativ 62% dintre toate cazurile de cancer de col uterin la nivel mondial.

Acest lucru înseamnă că, dintre toate tulpinile HPV, HPV16 este responsabil, singur, pentru mai mult de jumătate dintre cancerele cervicale.

Acesta este și motivul pentru care ocupă singur categoria 1A și reprezintă principalul reper atunci când medicii estimează riscul unei paciente.

Totuși, prezența HPV16 nu înseamnă că o pacientă va dezvolta cancer. Ea indică doar faptul că această pacientă necesită o evaluare și o monitorizare mai atentă decât în cazul altor genotipuri.

A doua categorie este formată din HPV18 și HPV45.

Împreună, aceste două genotipuri sunt implicate în aproximativ 20% dintre cancerele de col uterin, HPV18 având o contribuție estimată de aproximativ 15%, iar HPV45 de aproape 5%.

Pe lângă frecvență, HPV18 are o particularitate clinică importantă: comparativ cu alte tulpini, este întâlnit mai frecvent în adenocarcinomul cervical, un tip de cancer care se dezvoltă în celulele glandulare ale colului uterin și care poate fi mai dificil de identificat doar prin citologie.

Acesta este unul dintre motivele pentru care HPV18 este tratat separat în majoritatea algoritmilor internaționali de screening.

În grupa 1C sunt incluse cinci genotipuri:

Fiecare dintre acestea contribuie într-o proporție mai redusă la apariția cancerului de col uterin comparativ cu HPV16 sau HPV18.

Însă, privite împreună, aceste cinci tulpini reprezintă un procent important din totalul cazurilor diagnosticate la nivel mondial.

Din acest motiv, ele nu trebuie considerate „mai puțin importante”, ci doar asociate unui risc intermediar.

Ultima categorie include:

Fiecare dintre aceste genotipuri este asociat individual cu un procent relativ mic dintre cancerele de col uterin, motiv pentru care OMS le-a inclus într-o categorie distinctă.

Cu toate acestea, mesajul ghidului este foarte clar: și aceste tulpini sunt carcinogene și trebuie interpretate în contextul clinic al pacientei.

Faptul că un genotip se află în grupa 1D nu înseamnă că poate fi ignorat și nici că nu necesită monitorizare.

La prima vedere, diferențele dintre procente pot părea surprinzătoare.

Cum este posibil ca HPV16 să fie implicat în peste 60% dintre cazurile de cancer, iar alte tulpini în mai puțin de 1%?

Răspunsul ține de biologia virusului.

Fiecare genotip HPV are caracteristici proprii care influențează:

Aceste diferențe biologice explică de ce anumite genotipuri sunt întâlnite mult mai frecvent în cazurile de cancer cervical decât altele.

Una dintre cele mai mari provocări ale infecției cu HPV este că, în cele mai multe cazuri, nu produce niciun simptom. O persoană poate fi purtătoare ani la rând fără să știe, iar în această perioadă virusul poate fi eliminat spontan sau, dimpotrivă, poate persista și produce modificări celulare care nu pot fi observate fără investigații specifice.

Atunci când apar, simptomele HPV depind de tulpina implicată și pot include:

În cazul tulpinilor cu risc oncogen înalt, de cele mai multe ori infecția nu produce simptome până în stadii avansate. Tocmai de aceea, screeningul și testarea HPV rămân esențiale: ele identifică riscul înainte de apariția oricăror manifestări.

Deși este discutat cel mai frecvent în legătură cu cancerul de col uterin, o infecție cu HPV poate afecta atât femeile, cât și bărbații.

La bărbați, majoritatea infecțiilor sunt tranzitorii și dispar spontan. Totuși, anumite tulpini HPV pot fi implicate în apariția:

În plus, chiar și atunci când nu prezintă simptome, bărbații pot transmite virusul partenerelor sau partenerilor.

Din acest motiv, prevenția HPV este o responsabilitate comună și nu privește exclusiv sănătatea femeilor. Există și teste dedicate bărbaților, iar vaccinarea anti-HPV este recomandată și în cazul lor.

Una dintre cele mai mari provocări ale infecției cu HPV este că, în cele mai multe cazuri, nu produce niciun simptom.

O persoană poate fi purtătoare ani la rând fără să știe, iar în această perioadă virusul poate fi eliminat spontan sau, dimpotrivă, poate persista și produce modificări celulare care nu pot fi observate fără investigații specifice.

Acesta este motivul pentru care screeningul rămâne una dintre cele mai eficiente metode de prevenire a cancerului de col uterin.

Testarea HPV nu are rolul de a diagnostica un cancer, ci de a identifica femeile care prezintă un risc crescut înainte ca boala să apară.

Atunci când este asociată, la nevoie, cu citologia Babeș–Papanicolau și colposcopia, testarea HPV permite depistarea leziunilor precanceroase într-un stadiu în care acestea pot fi tratate eficient, înainte de transformarea lor în cancer invaziv.

În prezent, testele moderne de genotipare HPV oferă informații suplimentare despre tipul de HPV identificat, contribuind la o evaluare mai precisă a riscului și la alegerea celei mai potrivite conduite medicale.

Până de curând, două paciente puteau primi exact același rezultat:

   HPV cu risc oncogen detectat

Din punctul de vedere al comunicării cu pacienta, cele două rezultate păreau identice: “Aveți o infecție cu o tulpină cu risc oncologic al virusului HPV.”

În realitate, situațiile pot fi foarte diferite.

Noua abordare propusă de OMS permite tocmai această diferențiere și reprezintă unul dintre cele mai importante beneficii ale genotipării HPV.

Din perspectiva pacientei, avantajul este simplu: o evaluare mai apropiată de riscul real.

Aceasta înseamnă că medicul poate decide mai bine:

Acesta este unul dintre principiile fundamentale ale medicinei moderne: tratamentul și monitorizarea trebuie adaptate riscului individual, nu aplicate identic tuturor pacienților.

Infecția cu HPV este frecventă, însă cancerul de col uterin poate fi prevenit.

Acesta este, probabil, cel mai important mesaj pe care îl transmite noul ghid al Organizației Mondiale a Sănătății.

Nu toate tulpinile HPV carcinogene au aceeași probabilitate de a determina apariția leziunilor precanceroase sau a cancerului, iar această diferență permite astăzi o evaluare mai precisă a riscului și o monitorizare adaptată fiecărei paciente.

În cele din urmă, cel mai bun test nu este cel efectuat atunci când apar simptome, ci cel făcut la momentul potrivit, înainte ca boala să aibă ocazia să se dezvolte.

Înțelegerea rezultatului unui test HPV începe cu alegerea unei metode de testare performante și continuă cu interpretarea corectă a rezultatului.

La Clinica Sante, testarea nu se rezumă la un simplu rezultat HPV pozitiv sau rezultat HPV negativ. Prin testele de genotipare HPV, poate fi identificat genotipul implicat, oferind informații valoroase pentru evaluarea riscului și pentru stabilirea conduitei medicale împreună cu medicul ginecolog.

Punem la dispoziția pacienților o gamă completă de teste HPV, adaptate diferitelor situații clinice, atât pentru femei, cât și pentru bărbați.

Cât costă un test HPV?

Prețul unui test HPV diferă în funcție de tipul investigației și de numărul genotipurilor analizate. La Clinica Sante sunt disponibile mai multe variante de testare, adaptate recomandării medicale și contextului clinic. Poți consulta lista actualizată a testelor HPV și prețurile acestora pe site-ul nostru sau în cel mai apropiat centru de recoltare.

Testarea poate fi efectuată din mai multe tipuri de probe biologice, în funcție de recomandarea medicului și de contextul clinic, iar rezultatele sunt însoțite de consiliere genetică gratuită post-testare, realizată de specialiști cu experiență în genetica medicală. Astfel, fiecare pacient beneficiază nu doar de un rezultat de laborator, ci și de explicații clare privind semnificația genotipului identificat și pașii recomandați în continuare.

Datorită rețelei naționale de peste 300 de centre de recoltare, testarea HPV este accesibilă în întreaga țară, fără a fi necesară deplasarea către un centru universitar sau un laborator specializat.

Caută cea mai apropiată locație  →

Indiferent dacă este vorba despre un test de screening, despre monitorizarea unei infecții persistente sau despre identificarea genotipului HPV implicat, echipa Clinica Sante oferă acces la investigații moderne și la suportul necesar pentru interpretarea corectă a rezultatelor.

Pentru mai multe informații despre testele HPV disponibile sau pentru a identifica cel mai apropiat centru de recoltare, vizitează www.clinica-sante.com/ro sau contactează Call Center-ul Clinica Sante la numărul *8787.