Acid uric seric

1.Descriere generală

Acidul uric este un produs final al metabolismului purinelor, substanțe care se găsesc atât în alimentație (carne roșie, organe, fructe de mare, alcool, băuturi îndulcite), cât și în celulele organismului. Nivelul de acid uric reflectă echilibrul dintre producția și eliminarea sa din organism. Aproximativ 70% este excretat prin rinichi, iar restul de 30% prin tractul digestiv. Un nivel crescut de acid uric în sânge (hiperuricemie) se poate manifesta prin depunerea cristalelor de urați în articulații, ducând la gută și se corelează totodată cu un risc crescut de hipertensiune, boli renale și cardiovasculare. Valori scăzute sunt rare, de obicei secundare unor boli hepatice, renale sau tratamente medicamentoase.

Guta este o boală inflamatorie cauzată de depunerea cristalelor de urați la nivel articular, pe fondul hiperuricemiei persistente. Se manifestă prin dureri articulare intense, roșeață, căldură și tumefacție, de obicei debutând la articulația degetului mare de la picior. Netratată, poate evolua către atacuri recurente, formarea de tofi gutoși, afectare articulară cronică și calculi renali.

2.Indicații testare

• Evaluarea pacienților cu simptome sugestive pentru gută (dureri articulare, inflamație acută, tumefierea articulațiilor);
• Monitorizarea tratamentului în hiperuricemie sau gută;
• Evaluarea funcției renale
• Investigarea pacienților cu litiază urică sau suspiciune de litiază urică
• Monitorizarea pacienților cu chimioterapie sau radioterapie (risc de sindrom de liză tumorală);
• Evaluarea riscului metabolic și cardiovascular.

3.Pregătire pacient

• Recoltarea se face dimineața, după un repaus alimentar de 8–12 ore;
• Se recomandă evitarea consumului de alcool și alimentelor bogate în purine cu 24–48 de ore înainte;
• Se evită efortul fizic intens înainte de recoltare;
• Este utilă menționarea medicației în curs, întrucât unele tratamente influențează nivelul acidului uric.

4.Tipul probei recoltate : Sânge venos.

5.Valori de referință (valorile pot varia în funcție de laborator)

• Bărbați: 3,4 – 7,0 mg/dL (200 – 415 μmol/L)
• Femei: 2,4 – 6,0 mg/dL (140 – 360 μmol/L)
• Copii: 2,0 – 5,5 mg/dL (120 – 330 μmol/L)

În gută, obiectivul terapeutic este de a menține nivelul seric al acidului uric < 6 mg/dL (360 μmol/L), respectiv < 5 mg/dL (300 μmol/L) în cazurile cu tofi sau atacuri frecvente.

5.Interpretare rezultate

Valori crescute (hiperuricemie)

• Gută (acută sau cronică);
• Insuficiență renală cronică sau acută;
• Sindrom metabolic, obezitate, diabet zaharat;
• Hipertensiune arterială;
• Consum excesiv de alcool, carne roșie, fructe de mare;
• Tratamente (diuretice tiazidice, ciclosporină, aspirină în doze mici, chimioterapice);
• Sindrom de liză tumorală.
• Hipotiroidism

Valori scăzute (hipouricemie)

• Boli hepatice severe;
• Insuficiență renală tubulară;
• Sindrom de secreție inadecvată de ADH;
• Expunere la toxine sau tratamente (alopurinol, uricozurice, glucocorticoizi, estrogeni).

6.Factori care pot influența rezultatul

• Dietă bogată în purine sau alcool (crește valorile);
• Exercițiul fizic intens (poate crește valorile tranzitoriu);
• Medicamente: diuretice, aspirină, ciclosporină (cresc valorile); alopurinol, uricozurice, glucocorticoizi (scad valorile).

7.Analize complementare

• Uree și creatinină: pentru evaluarea funcției renale

• Sumar de urină: evidențiază modificări ale compoziției urinei

• Ecografie renală: pentru identificarea calculilor sau modificărilor structurale

• Glicemie și profil lipidic: pentru asocierea cu sindrom metabolic și risc cardiovascular

• Hemoleucogramă: pentru monitorizare în sindroame hematologice sau oncologice