Lipide totale serice

1.     Descriere generală

Lipidele totale serice reprezintă suma principalelor tipuri de grăsimi din sânge, incluzând colesterolul (total și fracțiunile sale), trigliceridele și fosfolipidele. Acestea au rol important în organism, fiind implicate în producerea de energie, formarea membranelor celulare și sinteza hormonilor steroizi și a vitaminei D.

Dezechilibrul lipidelor din sânge poate contribui la acumularea de grăsimi în pereții vaselor de sânge (ateroscleroză), crescând riscul de boli cardiovasculare. 

Determinarea lipidelor totale oferă o imagine generală asupra metabolismului lipidic, însă are valoare orientativă. Pentru evaluarea corectă a riscului cardiovascular, este necesară analiza detaliată a profilului lipidic (colesterol total, LDL-colesterol, HDL-colesterol și trigliceride).

2.     Indicații de testare

• Evaluarea metabolismului lipidic (împreună cu profilul lipidic);
• Screening-ul și monitorizarea dislipidemiilor;
• Evaluarea riscului cardiovascular (în asociere cu alți factori de risc);
• Monitorizarea pacienților cu diabet zaharat, obezitate sau sindrom metabolic;
• Evaluarea unor afecțiuni hepatice sau renale;
• Monitorizarea tratamentului hipolipemiant;
• Parte a analizelor de rutină pentru evaluarea stării generale de sănătate.

3.     Pregătire pacient și mod de recoltare

• Recoltarea se face, de preferat, dimineața;
• Se recomandă repaus alimentar (à jeun) cu 8 – 12 ore înainte de recoltare;
• Se recomandă evitarea consumului de alcool cu 24–48 de ore înainte;
• Se recomandă evitarea efortului fizic intens înainte de recoltare;
• Este importantă menționarea tratamentelor în curs.

4.     Tipul probei recoltate: Sânge venos.

5.     Valori de referință

Valorile pot varia în funcție de laborator și de metoda utilizată.

• Adulți: aproximativ 400 – 800 mg/dL

Interpretarea valorilor se face întotdeauna în corelație cu profilul lipidic și contextul clinic.

6.     Interpretare rezultate

Valori crescute

• Dislipidemii (modificări ale nivelului de grăsimi din sânge);
• Obezitate și sindrom metabolic;
• Diabet zaharat (în special dezechilibrat);
• Hipotiroidism;
• Afecțiuni hepatice (ex. steatoză hepatică);
• Sindrom nefrotic;
• Consum excesiv de alcool;
• Alimentație bogată în grăsimi saturate.

Valorile crescute se pot asocia cu un risc crescut de ateroscleroză și boli cardiovasculare, în special dacă sunt însoțite de LDL crescut sau HDL scăzut.

Valori scăzute

• Malnutriție sau aport alimentar insuficient;
• Malabsorbție intestinală (boală celiacă, boli inflamatorii intestinale);
• Hipertiroidism;
• Boli hepatice severe (scăderea sintezei de lipoproteine);
• Infecții cronice sau boli severe.

7.     Factori care pot influența rezultatul

• Alimentația recentă (în special consumul de grăsimi);
• Consumul de alcool;
• Variații fiziologice (vârstă, sex, sarcină);
• Greutatea corporală și stilul de viață;
• Afecțiuni metabolice sau endocrine;
• Tratamentul medicamentos (ex. statine, corticosteroizi).

8.      Analize complementare

• Colesterol total – pentru evaluarea globală a colesterolului;
• LDL-colesterol – fracțiunea „aterogenă” (asociată cu depunerea colesterolului pe vasele de sânge);
• HDL-colesterol – fracțiunea „protectoare” (implicată în eliminarea colesterolului din circulație);
• Trigliceride – principalele forme de depozitare a grăsimilor în organism, utile pentru evaluarea metabolismului lipidic;
• Apolipoproteina B (ApoB) – marker al particulelor aterogene (în evaluări avansate);
• Glicemie și hemoglobină glicozilată (HbA1c) – evaluarea riscului metabolic;
• TSH – evaluarea funcției tiroidiene;
• Transaminaze (ALT, AST) – evaluarea afectării hepatice.