Melatonina este un hormon care îi semnalează organismului tău că s-a făcut noapte.Nu te adoarme — îți spune când e momentul. Articolul îți explică ce rol are în organism, de ce poate scădea nivelul său, cum se măsoară prin analize de laborator și ce spun ghidurile medicale despre suplimentele cu melatonină.
Cuprins
- Ce este melatonina
- Melatonina: ce este și cum se produce în organism
- Melatonina și ritmul circadian: curba pe ore
- Lipsa de melatonină: simptome și cauze
- Analiza melatonina: cum se măsoară nivelul
- Melatonina și cortizolul: două fețe ale aceluiași ritm
- Melatonina: pentru ce se utilizează și ce spun ghidurile
- Melatonina în Europa și în Statele Unite: supliment sau medicament
- Melatonina: doze și cât timp se ia
- Melatonina la copii
- Melatonina în sarcină și alăptare
- Melatonina: efecte adverse, contraindicații și interacțiuni
- Melatonina naturală: alimente care o conțin
- Întrebări frecvente despre melatonină
Ce este melatonina
Melatonina este un hormon produs de glanda pineală, care semnalează organismului că s-a făcut noapte Secreția crește seara, atinge nivelul maxim între orele 2:00 și 4:00 și scade spre dimineață. Nivelul ei se poate evalua prin analize de laborator La Clinica Sante, analiza se efectuează din urina colectată pe parcursul a 24 de ore.
✓
Pe scurt:
- •Noaptea, concentrația plasmatică ajunge la 50–100 pg/mL, față de aproximativ 5 pg/mL în timpul zilei (Rzepka-Migut & Paprocka, IJERPH, 2020).
- •Melatonina nu produce somnul, ci somnolența. Semnalează momentul potrivit, nu induce sedarea.
- •Dovezile sunt mai solide pentru tulburările de ritm circadian decât pentru insomnia cronică, conform American Academy of Sleep Medicine și American College of Physicians.
- •Analiza disponibilă: Melatonina, din urină colectată pe 24 de ore.
Melatonina: ce este și cum se produce în organism
Melatonina este un hormon sintetizat de glanda pineală, o structură mică situată în profunzimea creierului, numită și epifiză. Producția ei este controlată de lumină.
Traseul este următorul. Retina detectează lumina și trimite informația către nucleul suprachiasmatic din hipotalamus — ceasul central al organismului. Când lumina scade, nucleul suprachiasmatic dă semnalul, iar glanda pineală începe să elibereze melatonină în sânge.
Materia primă este triptofanul, un aminoacid din alimentație.Din triptofan se formează serotonina, din serotonină se formează N-acetilserotonina, iar din aceasta se formează melatonina.Molecula trece bariera hematoencefalică și ajunge peste tot în organism.
În plasmă, aproximativ 70% din melatonină circulă legată de albumină, iar 30% este liberă. Fracția liberă difuzează pasiv în salivă — un detaliu care contează atunci când se compară metodele de măsurare.
Melatonina acționează pe receptorii MT1 și MT2, implicați în reglarea ritmurilor circadiene. Din acest motiv, clasificarea farmacologică internațională (codul ATC N05CH01) o încadrează în categoria agoniștilor receptorilor melatoninei, în grupa hipnoticelor și sedativelor.
Un lucru merită spus clar de la început: melatonina nu este un somnifer clasic. Nu deprimă sistemul nervos central așa cum o fac benzodiazepinele. Melatonina semnalează organismului că este noapte.
Melatonina și ritmul circadian: curba pe ore
Melatonina are o variație zilnică previzibilă, care explică de ce o analiză efectuată la un moment nepotrivit poate oferi puține informații.Conform unei sinteze publicate în International Journal of Environmental Research and Public Health (Rzepka-Migut & Paprocka, 2020):
| Moment | Ce se întâmplă |
|---|---|
| 21:00–22:00 | începe creșterea secreției |
| 2:00–4:00 | vârful nocturn |
| 7:00–9:00 | scăderea matinală |
| pe parcursul zilei | concentrații joase, adesea nedetectabile |
Amplitudinea diferenței este mare: aproximativ 5 pg/mL ziua față de 50–100 pg/mL noaptea. Fișa farmacologică Vidal plasează nivelul maxim al secreției între orele 2:00 și 4:00, iar National Sleep Foundation arată că acesta apare la aproximativ șapte ore după apus — de aici și variația sezonieră.
Timpul de înjumătățire este scurt, între 20 și 60 de minute în funcție de sursă. Consecința practică: nivelul se schimbă rapid, iar o singură măsurătoare izolată oferă puține informații.
Ce suprimă melatonina: lumina, în special cea din spectrul albastru-cian, cu maximum de efect în jurul lungimii de undă de 480 nm. Ecranele telefoanelor și ale calculatoarelor emit exact în acest interval. De aceea expunerea la ecrane seara poate întârzia momentul în care secreția de melatonină începe să crească.
Lipsa de melatonină: simptome și cauze
Secreția de melatonină scade natural cu vârsta. Sinteza citată mai sus plasează începutul declinului între 20 și 30 de ani, cu două mecanisme identificate: calcificarea glandei pineale, cu pierdere de pinealocite, și modificări degenerative la nivelul neuronilor nucleului suprachiasmatic.
Mayo Clinic notează că melatonina ar putea fi mai utilă la vârstnici tocmai pentru că aceștia pot avea niveluri scăzute — iar acesta este și motivul pentru care, în Uniunea Europeană, medicamentul cu melatonină este autorizat pentru persoane de la 55 de ani.
Ce poate influența nivelul sau momentul secreției:
expunerea la lumină seara, în special la ecrane;
munca în ture și programul de noapte;
călătoriile care traversează fusuri orare;
vârsta;
anumite medicamente (beta-blocante, antiinflamatoare nesteroidiene, clonidină);
boli care modifică metabolizarea, precum ciroza hepatică sau boala cronică de rinichi;
cecitatea totală, care întrerupe semnalul luminos către ceasul biologic.
Manifestările asociate cu o fază circadiană deplasată sau cu o secreție redusă sunt nespecifice: dificultatea de a adormi la ora dorită, trezirea dificilă dimineața, somnul neodihnitor, somnolența în timpul zilei, iritabilitatea și scăderea capacității de concentrare.
Aceste simptome apar însă și în insomnia provocată de alte cauze, în anemie, în afecțiuni tiroidiene, în depresie sau în apneea de somn, motiv pentru care nu pot fi atribuite automat unui nivel scăzut de melatonină.
Când mergi la medic
Programează un consult dacă:
nu reușești să adormi înainte de orele 2–3 dimineața, în mod repetat;
somnul îți este afectat de mai mult de câteva săptămâni;
ai nevoie de un ajutor pentru somn în fiecare seară, de mai mult de câteva săptămâni;
ai somnolență diurnă marcată, care îți afectează activitatea sau condusul;
lucrezi în ture și îți este greu să te adaptezi;
iei deja melatonină și nu observi nicio schimbare.
Un aspect important, pe care îl subliniază atât American College of Physicians, cât și Institutul german pentru Calitate și Eficiență în Sănătate (IQWiG): în insomnia cronică, terapia cognitiv-comportamentală pentru insomnie este prima linie de tratament, înaintea oricărui medicament sau supliment.
?
Ai de mult timp probleme cu adormitul?
Analiza melatoninei se efectuează din urina colectată pe parcursul a 24 de ore și este disponibilă în centrele Clinica Sante. Fiind o analiză specială, eliberarea rezultatului poate dura mai mult decât în cazul analizelor uzuale. Rezultatul este disponibil online.
Analiza melatoninei: cum se măsoară nivelul
Melatonina se poate măsura din mai multe tipuri de probe biologice, iar rezultatele obținute nu sunt interschimbabile. Alegerea probei și, mai ales, momentul recoltării influențează informațiile oferite de analiză.
Melatonina din urină pe 24 de ore
Aceasta este analiza disponibilă la Clinica Sante. Analiza melatoninei poate fi indicată în tulburări de somn, în sindromul de întârziere a fazei somnului, în insomnie sau pentru evaluarea secreției nocturne.
Recoltarea se face din urina colectată în 24 de ore, după un protocol strict:
Se notează ora de start.
Prima urinare se elimină.
Se colectează toată urina timp de 24 de ore, într-un recipient curat de 2–3 litri, păstrat la frigider.
La final se aduce la laborator o cantitate de aproximativ 20 mL din întreg conținutul colectat.
Se notează volumul total obținut în cele 24 de ore.
În perioada de recoltare se evită cofeina, fumatul și efortul fizic intens Medicația nu se întrerupe și nu se modifică decât la recomandarea medicului. Detaliile complete sunt în ghidul de recoltare a probelor de urină.
Avantajul colectării pe parcursul a 24 de ore este că reflectă secreția dintr-un ciclu complet zi-noapte, în loc să surprindă un singur moment.
Melatonina serică, salivară și 6-sulfatoximelatonina
În literatura de specialitate se folosesc și alte metode. Le explicăm pentru context, nu ca servicii oferite de Clinica Sante.
Melatonina serică sau plasmatică Din cauza timpului scurt de înjumătățire, o singură recoltare oferă puține informații. În cercetare se folosesc recoltări seriate, printr-un cateter montat cu cel puțin două ore înainte, pentru ca stresul puncției să nu influențeze rezultatul.
Melatonina salivară. Recoltarea este neinvazivă. Valoarea măsurată în salivă reprezintă însă doar 24–33% din valoarea plasmatică, ceea ce înseamnă că un rezultat salivar nu poate fi comparat cu un interval de referință plasmatic. 6-sulfatoximelatonina urinară (aMT6s). Este metabolitul principal al melatoninei. Se raportează la creatinină, pentru a corecta variabilitatea de concentrare a urinei. Între melatonina serică și aMT6s urinară există un decalaj de fază cuprins între 12 minute și 2 ore din cauza metabolizării hepatice și a eliminării renale.
Metodele de dozare folosite sunt RIA, ELISA și cromatografia lichidă de înaltă performanță. Rezultatele obținute prin metode diferite, în laboratoare diferite, nu se compară direct.
De ce ora recoltării schimbă rezultatul
În cazul melatoninei, momentul recoltării este esențial pentru interpretarea rezultatului. O probă de sânge recoltată la ora 10:00 va indica, în mod obișnuit, o valoare scăzută, deoarece nivelul melatoninei este redus fiziologic în această parte a zilei. Această valoare nu indică neapărat o anomalie, ci poate reflecta ritmul normal al secreției.
În cercetarea somnului se folosește un marker dedicat: DLMO (Dim Light Melatonin Onset), momentul în care melatonina depășește un prag prestabilit, măsurat în condiții de lumină slabă. Este considerat standardul pentru determinarea fazei ceasului biologic.
Pragurile uzuale sunt de 3 sau 4 pg/mL în salivă și 10 pg/mL în plasmă. Condițiile de măsurare sunt stricte: lumină ambientală sub 50 lux, iar pentru probele de salivă, sub 30 lux, de preferat lumină roșie slabă Cu 30 de minute înainte de recoltarea probei de salivă, nu se consumă băuturi și nu se efectuează periajul dentar.
În cercetarea somnului se folosește un marker dedicat: DLMO (Dim Light Melatonin Onset), momentul în care melatonina depășește un prag prestabilit, măsurat în condiții de lumină slabă. Este considerat standardul pentru determinarea fazei ceasului biologic. Nu există încă un protocol DLMO unificat la nivel internațional.
Melatonina și cortizolul: două fețe ale aceluiași ritm
Melatonina și cortizolul urmează curbe circadiene opuse. Melatonina crește seara și atinge vârful noaptea. Cortizolul are traseul invers: atinge valoarea maximă în prima parte a dimineții, apoi scade pe parcursul zilei.
Din acest motiv, evaluarea unei probleme de somn nu se limitează la un singur hormon. Cortizolul salivar se recoltează în momente precise ale zilei, tocmai pentru a surprinde ritmul, nu o valoare izolată.
Merită știut și că stresul modifică o serie de parametri de laborator, nu doar cortizolul — un aspect pe care îl detaliem în articolul despre cum influențează stresul rezultatele analizelor de sânge.
| Analiza | Ce arată | Când se recomandă |
|---|---|---|
| secreția de melatonină, din urina colectată pe 24 de ore | tulburări de somn, sindrom de întârziere a fazei somnului, insomnie, evaluarea secreției nocturne | |
| cortizolul liber, în momente precise ale zilei | evaluarea ritmului circadian și a răspunsului organismului la stres | |
| funcția tiroidiană | insomnie cu posibilă cauză tiroidiană | |
| rezervele de fier din organism | oboseală și somn neodihnitor |
Evaluarea problemelor de somn poate include mai mulți parametri. Analizele pentru melatonină și cortizol salivar sunt disponibile în centrele Clinica Sante din toate județele țării. Rezultatele sunt disponibile online și trebuie interpretate de medic în contextul simptomelor și al istoricului tău medical.
👉Melatonina · Vezi centrele de recoltare
Melatonina: pentru ce se utilizează și ce spun ghidurile
Studiile nu susțin în aceeași măsură utilizarea melatoninei pentru toate tulburările de somn. Cele mai solide dovezi privesc tulburările de ritm circadian, adică situațiile în care problema ține de momentul somnului, nu de capacitatea de a dormi.
| Situație | Ce arată dovezile | Sursa |
|---|---|---|
| Sindromul de întârziere a fazei somnului (DSWPD) | adormire mai devreme cu aproximativ 22 de minute într-o analiză a studiilor publicată în 2016 și cu 34 de minute într-un studiu randomizat din 2018, pe 307 pacienți | NCCIH |
| Jet lag | dovezi limitate, din puține studii | NCCIH |
| Tulburări de somn la copii cu autism | adormire mai rapidă cu aproximativ 37 de minute, durată de somn mai mare cu aproximativ 48 de minute | NCCIH |
| Tulburări de somn la copii cu ADHD | adormire mai rapidă cu aproximativ20 de minute, durată mai mare cu ~33 de minute | NCCIH |
| Insomnia cronică la adulți | dovezi insuficiente; terapia cognitiv-comportamentală este prima linie | AASM 2017, ACP 2016 |
| Munca în ture | rezultate încurajatoare într-o analiză a studiilor publicată în 2015 | NCCIH |
| Demență | American Academy of Sleep Medicine recomandă să nu fie utilizată | AASM 2015 |
În 2015, American Academy of Sleep Medicine a recomandat utilizarea melatoninei în sindromul de întârziere a fazei somnului, dar a încadrat recomandarea ca fiind slabă, subliniind incertitudinea privind raportul dintre beneficii și riscuri.
Pe scurt, cele mai solide dovezi susțin utilizarea melatoninei atunci când ceasul biologic este decalat, nu în cazurile în care somnul este fragmentat sau superficial din alte cauze.
Melatonina în Europa și în Statele Unite: supliment sau medicament
Aceeași moleculă este supusă unor regimuri juridice diferite, în funcție de țară. util să știi asta înainte de a compara informații găsite online.
| Aspect comparat | Statele Unite | Germania | Franța |
|---|---|---|---|
| Statut de bază | supliment alimentar | supliment alimentar și, separat, medicament | supliment alimentar și, separat, medicamente |
| Prescripție | nu | da, pentru medicamente cu melatonină | da, pentru medicamente cu melatonină |
| Limită pentru supliment | fără o limită federală specifică | fără o limită maximă stabilită prin lege | mai puțin de 2 mg pe zi |
| Indicația medicamentului | — | insomnie primară la persoane de minimum 55 de ani; anumite tulburări de somn la copii și adolescenți | insomnie primară la persoane de minimum 55 de ani; anumite tulburări de somn la copii și adolescenți |
| Clasificare farmacologică | — | substanță activă | cod ATC N05CH01, hipnotic și sedativ |
În Statele Unite, melatonina este reglementată ca supliment alimentar, ceea ce înseamnă control mai puțin strict decât pentru un medicament. Diferența se reflectă și în date: un studiu publicat în JAMA în 2023 a analizat 25 de suplimente cu melatonină sub formă de jeleuri. Dintre acestea, 22 erau etichetate incorect, iar conținutul real varia între 74% și 347% din cantitatea declarată.
În Europa, poziția agențiilor este mai prudentă. Institutul Federal German pentru Evaluarea Riscurilor (BfR) a concluzionat în 2024 că nu poate fi stabilit un nivel de aport considerat sigur pentru melatonina din suplimente, deoarece datele sunt insuficiente. Agenția franceză ANSES a emis în 2018 un aviz bazat pe 90 de cazuri de efecte adverse raportate și a recomandat limitarea la utilizarea ocazională, solicitând totodată un cadru european de reglementare armonizat.
Melatonina: doze și cât timp se ia
Informațiile de mai jos au caracter informativ și nu reprezintă recomandări privind administrarea melatoninei. Doza și schema de administrare se stabilesc exclusiv împreună cu medicul.
În Franța, comercializarea suplimentelor alimentare cu melatonină este permisă dacă doza zilnică este mai mică de 2 mg.
Doza zilnică definită de Organizația Mondială a Sănătății pentru melatonină administrată oral este de 2 mg.
Medicamentul autorizat în Uniunea Europeană se adresează persoanelor de la 55 de ani, pentru insomnia de adormire, pentru o durată de maximum 13 săptămâni.
În Statele Unite, produsele disponibile fără prescripție pot conține între 0,2 și 20 mg de melatonină per unitate de produs.
Informațiile despre doze disponibile în spațiul public sunt neunitare. O simplă căutare poate afișa surse care menționează 0,3 mg, altele care indică maximum 5 mg și altele care ajung la 10 mg pe zi. Aceste diferențe reprezintă un motiv de prudență.
Instituțiile europene susțin însă același principiu: cauza tulburării de somn trebuie clarificată medical, nu mascată prin utilizarea unui supliment.
În privința duratei administrării, BfR semnalează că lipsesc datele despre utilizarea pe termen lung. De asemenea, diferențele individuale de metabolizare, influențate de vârstă și de particularitățile genetice, pot duce la niveluri excesive de melatonină la unele persoane.
Melatonina la copii
Melatonina se administrează copiilor doar la recomandarea medicului pediatru sau a unui alt medic specialist. Administrarea nu trebuie începută din proprie inițiativă.
În Uniunea Europeană, medicamentul cu melatonină este autorizat pentru copii și adolescenți doar în situații specifice: tulburări de somn asociate cu autismul sau cu sindromul Smith-Magenis.
Datele din Statele Unite privind intoxicațiile cu melatonină arată de ce este necesară prudența. Conform unui raport al Centers for Disease Control and Prevention citat de NCCIH, între 2019 și 2022 s-au înregistrat aproximativ 11.000 de prezentări la serviciile de urgență după ingerarea nesupravegheată a melatoninei de către copii sub 5 ani. În cazul persoanelor cu vârsta sub 19 ani, raportările către centrele de control al intoxicațiilor au crescut de la 8.337 în 2012 la 52.563 în 2021.
Formele aromate, de tip jeleuri, contribuie la această creștere, pentru că sunt percepute de copii ca dulciuri.
Institutul german BfR semnalează în plus două aspecte incerte la copii și adolescenți: influența melatoninei asupra hormonului de creștere și efectul asupra dezvoltării pubertare.
Mayo Clinic adaugă un avertisment specific: melatonina poate crește frecvența convulsiilor, în special la copiii cu dizabilități neurologice.
Melatonina în sarcină și alăptare
Fișa farmacologică Vidal clasifică sarcina și alăptarea drept contraindicație absolută pentru medicamentul cu melatonină.
Institutul german BfR precizează că melatonina trece la făt și în laptele matern, iar sugarii o metabolizează foarte lent. Din acest motiv, agenția include în grupele de risc nu doar femeile însărcinate și pe cele care alăptează, ci și femeile care intenționează să rămână însărcinate.
Sursele americane formulează recomandări mai prudente, invocând lipsa cercetărilor și necesitatea unei discuții cu medicul.
Dacă ești însărcinată sau alăptezi și ai probleme de somn, discută cu medicul care îți urmărește sarcina. Există soluții de igienă a somnului și abordări comportamentale care nu medicamente sau suplimente.
Melatonina: efecte adverse, contraindicații și interacțiuni
Efecte adverse raportate: somnolență diurnă, scăderea atenției și prelungirea timpului de reacție, dureri de cap, amețeli, greață, coșmaruri, iritabilitate, scăderea tensiunii arteriale, scăderea temperaturii corporale.
Vei întâlni online afirmația că melatonina nu are efecte secundare. Este o afirmație pe care nicio agenție de reglementare nu o susține. Institutul german BfR enumeră explicit mai multe efecte adverse, inclusiv unele care pot afecta siguranța rutieră. Mayo Clinic recomandă să nu conduci și să nu folosești utilaje timp de cinci ore după administrare.
Conform Mayo Clinic, ANSES și Vidal, administrarea melatoninei este contraindicată sau necesită prudență în cazul bolilor autoimune, epilepsiei, diabetului și intoleranței la glucoză, insuficienței hepatice sau renale, bolilor cardiovasculare, tulburărilor de coagulare, sarcinii și alăptării. De asemenea, este necesară prudență înaintea activităților care presupun un nivel ridicat de atenție.
Interacțiuni medicamentoase de discutat cu medicul: anticoagulante și antiagregante plachetare; anticonvulsivante; antihipertensive; medicamente care deprimă sistemul nervos central; antidiabetice; contraceptive orale; imunosupresoare; fluvoxamină; medicamente metabolizate prin enzimele CYP1A2 și CYP2C19.
Dependența. Melatonina nu creează dependență fizică asemenea benzodiazepinelor. Riscul este altul: utilizată în fiecare seară, poate masca o cauză netratată a problemelor de somn, precum apneea de somn, o tulburare tiroidiană, anemia, anxietatea sau depresia.
Institutul german BfR mai semnalează un posibil efect metabolic: chiar și o singură administrare poate modifica glicemia. Din acest motiv, persoanele cu risc crescut de diabet zaharat de tip 2 ar trebui să ia melatonină doar după ce discută cu medicul.
Melatonina naturală: alimente care o conțin
Melatonina se găsește în cantități mici în alimente vegetale. Cele mai frecvent menționate sunt cireșele, în special soiurile acrișoare, nucile, semințele, unele cereale integrale, strugurii și roșiile.
Cantitățile din alimente sunt însă foarte mici în comparație cu producția proprie a organismului. Consumul acestor alimente nu înlocuiește măsurile care contribuie la menținerea unui ritm circadian echilibrat.
Ce poate susține ritmul circadian și un somn regulat:
Lumina de dimineață. Expunerea la lumină naturală în prima parte a zilei ajută la reglarea ceasului biologic.
Întunericul seara. Este utilă reducerea luminii puternice și a expunerii la ecrane cu una-două ore înainte de culcare.
Un program constant de somn. Orele de culcare și de trezire ar trebui păstrate cât mai constante, inclusiv în weekend.
Limitarea cofeinei. Aceasta se elimină lent și poate afecta somnul chiar și atunci când este consumată după-amiaza
Triptofanul din alimentație este materia primă din care organismul produce serotonină și apoi melatonină. Se găsește în ouă, lactate, pește, carne slabă, nuci și semințe.
Întrebări frecvente despre melatonină
Ce este melatonina?
Melatonina este hormon produs de glanda pineală, care semnalează organismului că s-a făcut noapte și participă la reglarea ciclului somn-veghe. Secreția crește seara, atinge nivelul maxim între orele 2:00 și 4:00 și scade spre dimineață.
La ce ajută melatonina?
Rolul ei principal este de a semnala organismului momentul biologic al nopții. Cele mai solide dovezi privesc tulburările de ritm circadian, precum sindromul de întârziere a fazei somnului și decalajul de fus orar (jet lag), și sunt mai limitate în cazul insomniei cronice.
Pentru ce se utilizează melatonina?
În Uniunea Europeană, există medicamente cu melatonină autorizate pentru anumite forme de insomnie, inclusiv la persoane de minimum 55 de ani și, în situații specifice, la copii și adolescenți (inclusiv la cei cu autism și sindrom Smith-Magenis).. În afara indicațiilor autorizate, utilizarea se stabilește împreună cu medicul.
Ce efecte negative are melatonina?
Printre efectele adverse raportate se numără somnolența diurnă, scăderea atenției, prelungirea timpului de reacție, durerile de cap, amețelile, greața, coșmarurile și scăderea tensiunii arteriale. Mayo Clinic recomandă să nu conduci timp de cinci ore după administrare.
Cât timp se poate lua melatonina?
Medicamentul autorizat în Uniunea Europeană se administrează pentru maximum 13 săptămâni. Institutul german BfR precizează că lipsesc datele privind utilizarea de lungă durată. Durata se stabilește de medic.
Este sigur să iau melatonina pe termen lung?
Aici sursele europene nu oferă un răspuns unitar. Institutul german BfR (2024) consideră că nu se poate stabili un prag sigur și semnalează grupe de risc extinse. Institutul german IQWiG, în același an, afirmă că nu s-au observat efecte adverse grave. Diferența reflectă faptul că datele pe termen lung sunt insuficiente.
Ce analize se fac pentru diagnosticarea insomniei?
Nu există o singură analiză care să diagnosticheze insomnia. Medicul poate recomanda. Lista analizelor pentru insomnie poate sugera că melatonina, cortizolul salivar, TSH și feritina formează un set uzual de investigații. Medicul trebuie să confirme dacă această asociere este justificată. Diagnosticul se stabilește clinic, pe baza istoricului medical și, uneori, cu ajutorul unor investigații specifice ale somnului.
Melatonina dă dependență?
Melatonina nu provoacă dependență fizică asemenea somniferelor clasice. Totuși, utilizarea ei în fiecare seară, timp îndelungat, poate masca o cauză netratată a problemelor de somn.
Melatonina se dă fără rețetă în România?
Există atât suplimente alimentare cu melatonină, disponibile fără prescripție, cât și medicamente cu melatonină, care se eliberează pe bază de rețetă. Diferența nu ține doar de doză, ci și de regimul juridic: suplimentele nu trec prin procedura de autorizare aplicabilă medicamentelor și nu sunt evaluate după aceleași criterii de eficacitate și siguranță.
Ce alimente conțin melatonină?
Cireșele acrișoare, nucile, semințele, strugurii, roșiile și unele cereale integrale conțin melatonină, dar în cantități mici în comparație cu producția proprie a organismului. Efectul asupra somnului este limitat.
Cum se recoltează proba pentru analiza melatoninei?
Proba necesară constă în urina colectată pe parcursul a 24 de ore. Se notează ora de start, prima urinare se elimină, apoi se colectează toată urina timp de 24 de ore într-un recipient curat de 2–3 litri, păstrat la frigider. La final se aduce la laborator aproximativ 20 mL din întreg conținutul, notând volumul total. Se evită cofeina, fumatul și efortul intens în această perioadă.
Se poate lua melatonină în sarcină?
Fișa farmacologică Vidal clasifică sarcina și alăptarea drept contraindicații absolute pentru administrarea medicamentelor cu melatonină, iar institutul german BfR include gravidele și femeile care alăptează în grupele de risc. Decizia privind administrarea aparține exclusiv medicului care îți urmărește sarcina.
Surse
- Rzepka-Migut B, Paprocka J. Melatonin-Measurement Methods and the Factors Modifying the Results. International Journal of Environmental Research and Public Health, 2020.
- National Center for Complementary and Integrative Health (NIH) — Melatonin: What You Need To Know, actualizat mai 2024
- National Sleep Foundation — Melatonin, actualizat 5 august 2026
- Mayo Clinic — Melatonin, 13 august 2025
- Bundesinstitut für Risikobewertung (BfR) — Melatonin als unbedenkliche Einschlafhilfe?, comunicat 25/2024, 8 august 2024
- IQWiG / gesundheitsinformation.de — Schlafstörungen: Behandlung mit Schlaf- und Beruhigungsmitteln, 3 iulie 2024
- ANSES — L’Anses recommande à certaines populations d’éviter la consommation de compléments alimentaires contenant de la mélatonine, 11 aprilie 2018
- VIDAL — Mélatonine, fiche DCI, revizie 17 iulie 2026
- Cohen PA et al. Quantity of Melatonin and CBD in Melatonin Gummies Sold in the US. JAMA, 2023.
Disclaimer
ℹ️
Acest articol are scop informativ și nu înlocuiește consultul medical. Rezultatele analizelor se interpretează întotdeauna de către medicul tău, în contextul istoricului și al simptomelor tale.
