Deficit de alfa-1 antitripsina, gena SERPINA1, genotiparea variantelor S si Z

Genotiparea variantelor S și Z ale genei SERPINA1 reprezintă testul genetic de primă linie pentru confirmarea deficitului de alfa-1 antitripsină și identificarea celor mai frecvente variante genetice asociate bolii. Analiza permite diferențierea principalelor genotipuri implicate în riscul de afectare pulmonară și hepatică.

Termen de execuție*

20 zile lucrătoare

Despre deficitul de alfa-1 antitripsină – genotiparea variantelor S și Z

Gena SERPINA1, localizată pe cromozomul 14q32.13, codifică proteina alfa-1 antitripsină, un inhibitor al proteazelor produs în principal la nivel hepatic.

Cele mai frecvente variante patologice sunt:

• alela Z (p.Glu366Lys / Pi*Z) – asociată cu reducerea severă a nivelului de alfa-1 antitripsină și risc crescut de boală pulmonară și hepatică
• alela S (p.Glu288Val / Pi*S) – asociată cu reducere moderată a nivelului proteinei

Genotipurile rezultate pot include:

• MM – genotip normal
• MS – purtător sănătos
• MZ – risc intermediar
• SS – deficit ușor până la moderat
• SZ – deficit moderat până la sever
• ZZ – deficit sever de alfa-1 antitripsină

Identificarea acestor variante permite confirmarea diagnosticului și evaluarea riscului individual și familial.

Afecțiuni sau simptome asociate

Testul este indicat în evaluarea:

• deficitului de alfa-1 antitripsină (AATD)
• emfizemului pulmonar cu debut precoce
• bronhopneumopatiei obstructive cronice (BPOC) la nefumători sau fumători tineri
• astmului dificil de controlat
• bronșiectaziilor fără cauză evidentă
• hepatitei cronice de cauză neprecizată
• cirozei hepatice criptogenice
• colestazei neonatale
• afectării hepatice familiale
• antecedentelor familiale de deficit de alfa-1 antitripsină

Cui se adresează

• pacienților cu emfizem pulmonar precoce
• pacienților cu BPOC înainte de vârsta de 45 de ani
• persoanelor cu afectare hepatică inexplicabilă
• pacienților cu bronșiectazii fără etiologie clară
• copiilor cu colestază neonatală sau hepatopatie inexplicată
• rudelor de gradul I ale pacienților diagnosticați cu AATD
• pacienților cu valori scăzute ale alfa-1 antitripsinei serice

Metodologie de testare

• extracție ADN genomic din sânge periferic
• analiză moleculară țintită a genei SERPINA1
• identificarea variantelor:
  

  Pi*S (E288V)

  Pi*Z (E366K)

• tehnici moleculare validate (PCR și/sau genotipare alelică specifică)
• determinarea genotipului SERPINA1
• interpretare clinică în corelație cu nivelul seric al alfa-1 antitripsinei

Beneficii și importanță clinică

• confirmă diagnosticul genetic al deficitului de alfa-1 antitripsină
• identifică purtătorii și persoanele cu risc crescut de boală
• permite instituirea precoce a măsurilor preventive
• contribuie la evaluarea riscului de afectare pulmonară și hepatică
• facilitează screeningul familial și consilierea genetică
• susține monitorizarea și managementul pe termen lung
• poate reduce întârzierea diagnosticului în cazurile atipice

Particularități și limitări

• analizează exclusiv cele mai frecvente variante patologice (S și Z)
• nu identifică variante rare sau mutații rare ale genei SERPINA1
• un rezultat negativ nu exclude complet un deficit de alfa-1 antitripsină de cauză genetică
• interpretarea trebuie corelată cu nivelul seric al alfa-1 antitripsinei
• în cazurile cu suspiciune clinică puternică poate fi necesară secvențierea completă a genei SERPINA1

Tip probă și condiții de recoltare

Probă necesară:

• sânge integral EDTA

Volum recomandat:

2 × 6 ml sânge periferic

Condiții de recoltare:

• recoltare prin puncție venoasă în vacutainer EDTA
• nu necesită condiții speciale de pregătire
• transport conform protocolului laboratorului
• recomandată transmiterea valorii serice a alfa-1 antitripsinei, dacă este disponibilă

Analize asociate recomandate

• Alfa-1 antitripsină serică (AAT) – evaluarea nivelului proteinei
• Fenotipare Pi prin izoelectrofocalizare (IEF) – caracterizare proteică
• Secvențiere completă a genei SERPINA1 – pentru variante rare
• Probe funcționale respiratorii (spirometrie) – evaluarea afectării pulmonare
• CT toracic – evaluarea emfizemului
• Teste hepatice (ALT, AST, GGT, bilirubină) – evaluarea afectării hepatice
• Consiliere genetică familială – screeningul rudelor cu risc

Particularitate clinică importantă

Deficitul de alfa-1 antitripsină este una dintre cele mai frecvente boli genetice subdiagnosticate. Ghidurile internaționale recomandă testarea genetică la toți pacienții cu BPOC, emfizem precoce, bronșiectazii inexplicate sau afectare hepatică de cauză neprecizată, deoarece diagnosticul precoce poate modifica semnificativ evoluția bolii și strategiile de monitorizare.