Gena SMN1 si gena SMN2 - Atrofia musculara spinala (testare MLPA)

Testul permite determinarea numărului de copii ai genelor SMN1 și SMN2, esențial pentru confirmarea diagnosticului de SMA, evaluarea severității bolii și stabilirea prognosticului.

Termen de execuție*

45 zile lucrătoare

Despre analiza SMN1 și SMN2 – atrofie musculară spinală

Gena SMN1, localizată pe cromozomul 5q13, este responsabilă de producerea proteinei Survival Motor Neuron (SMN), esențială pentru funcționarea neuronilor motori.

În majoritatea cazurilor de SMA, boala este cauzată de:

• deleția homozigotă a genei SMN1 (exon 7 și/sau exon 8)
• sau conversii genetice SMN1 → SMN2

Gena SMN2 este o copie aproape identică a SMN1, dar produce doar o cantitate mică de proteină funcțională. Numărul de copii SMN2 influențează direct severitatea bolii.

Rolul SMN1 și SMN2 în SMA

• SMN1 – genă funcțională principală (producția normală de proteină SMN)
• SMN2 – genă modificatoare de boală (modifică severitatea fenotipului)

Interpretarea tipică:

• 0 copii SMN1 funcționale → confirmă diagnosticul de SMA
• 1 copie SMN1 → purtător heterozigot
• 2 sau mai multe copii ale genei SMN2 → influențează severitatea (mai multe copii = formă mai ușoară)

Afecțiuni sau simptome asociate

Testul este indicat în:

• atrofie musculară spinală tip I, II, III și IV
• hipotonie neonatală severă
• sindromul „floppy infant”
• slăbiciune musculară proximală progresivă
• întârziere motorie severă
• dificultăți de stat în șezut, mers sau menținerea posturii
• insuficiență respiratorie neuromusculară
• fasciculații linguale
• reflexe osteotendinoase absente
• suspiciune de boală neuromusculară genetică
• screening familial pentru SMA

Cui se adresează

• nou-născuților cu hipotonie severă
• sugarilor cu întârziere motorie
• copiilor cu suspiciune de SMA
• pacienților cu slăbiciune musculară progresivă
• cazurilor cu insuficiență respiratorie neuromusculară
• familiilor cu istoric de SMA
• cuplurilor în consiliere genetică preconcepțională
• programelor de screening neonatal sau familial

Metodologie de testare

• extracție ADN genomic din sânge periferic EDTA
• tehnică MLPA (Multiplex Ligation-dependent Probe Amplification)
• cuantificarea numărului de copii pentru:
  • gena SMN1
  • gena SMN2
• analiză exon-specifică (în special exonul 7 și 8)
• detecția:
  • delețiilor SMN1
  • duplicărilor SMN2
  • conversiilor SMN1/SMN2
• interpretare conform ghidurilor internaționale de genetică

Beneficii și importanță clinică

• confirmă diagnosticul genetic de SMA
• determină statusul de purtător (SMN1 heterozigot)
• oferă informații prognostice prin analiza SMN2
• esențial pentru consilierea genetică familială
• permite diagnostic precoce și inițiere rapidă a tratamentului
• contribuie la selecția terapiei personalizate
• recomandat ca test de primă linie în suspiciunea de SMA

Particularități și limitări

• nu detectează mutații punctiforme rare ale genei SMN1 (necesită secvențiere NGS complementară)
• interpretarea trebuie corelată cu fenotipul clinic și EMG
• pot exista situații complexe de conversie genică SMN1/SMN2
• nu înlocuiește evaluarea neurologică completă
• unele cazuri rare pot necesita testare suplimentară moleculară
• analiza este esențială, dar poate necesita integrare cu alte teste genetice

Tip probă și condiții de recoltare

Probă necesară:

• sânge integral EDTA

Volum recomandat:

• 2 × 6 ml sânge periferic

Condiții de recoltare:

• recoltare venoasă standard
• nu necesită pregătire specială
• transport conform protocolului laboratorului

Analize asociate recomandate

• Secvențiere NGS a genei SMN1 – mutații punctiforme rare
• Panel NGS boli neuromusculare
• Creatinkinază (CK)
• EMG (electromiografie)
• Evaluare respiratorie (spirometrie)
• Testare familială pentru SMA
• Consiliere genetică pre și post-testare
• Screening prenatal SMA

Particularitate clinică importantă

Testarea combinată a genelor SMN1 și SMN2 prin MLPA reprezintă standardul de aur în diagnosticul atrofiei musculare spinale. Pe lângă confirmarea diagnosticului, analiza numărului de copii SMN2 oferă o valoare prognostică esențială, influențând direct severitatea bolii și deciziile terapeutice, inclusiv eligibilitatea pentru terapii moderne modificatoare de boală.