Prin analiza simultană NGS și MLPA se verifică prezența mutațiilor (variante patogene și probabil patogene) germinale (cu care ne naștem) asociate cu predispoziția la cancer.

Cele două metode de testare vin una în completarea celeilalte, oferind o rată mare (>99%) de detecție a mutațiilor în genele BRCA, fiind acoperite atât variantele mici, de tipul SNV, indel, cât și mutațiile mari, de tip CNV (deleții/duplicații).

Au fost descrise peste 2000 de mutații dăunătoare la nivelul genelor BRCA. Aproximativ 90% dintre acestea sunt identificate prin analiza de secvențiere NGS, iar restul de 10% sunt identificate prin analiza MLPA. Această analiză oferă cea mai avantajoasă opțiune a raportului calitate/preț.

Afecțiuni și simptome asociate

Cancerul mamar și ovarian ereditar (HBOC) asociat cu BRCA1 și BRCA2 se caracterizează printr-un risc crescut de cancer mamar la femei și bărbați, cancer ovarian (inclusiv cancerul trompelor uterine și cancerul peritoneal primar) și, într-o măsură mai mică, alte tipuri de cancer, cum ar fi cancerul de prostată, cancerul pancreatic și melanomul la persoanele cu o variantă patogenă BRCA2. Riscul de a dezvolta un anumit tip de cancer variază în funcție de gena afectată.

Sindromul ereditar de cancer de sân și ovar (HBOC) este un sindrom de predispoziție la cancer cu transmitere autozomală dominantă. Marea majoritate a persoanelor cu o variantă patogenă BRCA1 sau BRCA2 au moștenit-o de la un părinte. Cu toate acestea, deoarece penetranța cancerelor de sân și ovarian și a altor tipuri de cancer asociate cu variante patogene în BRCA1 și BRCA2 este mai mică de 100%, nu toate persoanele cu o variantă patogenă BRCA1 sau BRCA2 au un părinte afectat de cancer. Descendenții unei persoane cu o variantă patogenă germinală BRCA1 sau BRCA2 au un risc de 50% de a moșteni varianta patogenă.

Cui se adresează analiza

Persoanelor cu antecedente personale de cancer:

• pacienților cu cancer de sân diagnosticat la vârsta ≤ 65 de ani;
• pacienților cu cancer de sân diagnosticat la vârsta > 65 de ani, dacă: sunt candidați/candidate pentru terapia cu inhibitori PARP (PARPi); există istoric familial; tumora este triplu negativă;
• pacienților de sex masculin cu cancer de sân, indiferent de vârstă;
• pacienților cu cancer ovarian, la orice vârstă;
• pacienților cu cancer pancreatic, la orice vârstă;
• pacienților cu cancer de prostată metastatic, la orice vârstă;
• pacienților cu cancer de sân recurent, cancer de sân bilateral sau două diagnostice separate de cancer (din spectrul: mamar, ovarian, pancreatic, de prostată).

Persoanelor cu antecedente familiale de cancer:

• rude apropiate cu o mutație BRCA cunoscută;
• mai multe rude apropiate cu cancer de sân, ovarian, de prostată sau pancreatic;
• una sau mai multe rude diagnosticate cu cancer (sân, ovar, pancreas, prostată) la o vârstă tânără.

Metodologie de testare

• secvențiere NGS;
• MLPA.

Beneficii și importanță clinică

Testarea BRCA are beneficii atât pentru persoanele nediagnosticate cu cancer, cât și pentru cele care au primit un diagnostic de cancer:

1. Beneficiile pentru persoanele care nu au fost niciodată diagnosticate cu cancer:

• evaluarea riscului: Persoanele cu mutații BRCA1 sau BRCA2 au un risc semnificativ mai mare de a dezvolta cancer de sân și ovarian în comparație cu populația generală.
• luarea deciziilor de management preventiv: dacă rezultatul testului este pozitiv, există opțiuni medicale de reducere a riscului de cancer sau de depistare a acestuia în stadiu incipient, cel mai ușor tratabil. Acestea pot include:
• supraveghere mai frecventă, începută la o vârstă mai tânără:
  • examinare clinică senologică la fiecare 6–12 luni, între 25 și 29 de ani; RMN mamar anual, de la 30 de ani; mamografie anuală, pentru femeile BRCA-pozitive.
  • includere în programe de screening care cuprind examinare clinică senologică anuală, începând cu vârsta de 35 de ani și screening pentru cancerul de prostată, începând cu vârsta de 45 de ani pentru bărbații BRCA-pozitivi.
• opțiuni de chirurgie preventivă (mastectomie sau salpingo-ooforectomie profilactică).
• reducerea anxietății: centru unele persoane, cunoașterea riscului genetic poate reduce anxietatea legată de incertitudinea riscului de cancer.
• evaluarea riscului familial: cunoașterea statusului genetic poate fi importantă pentru managementul medical familial, prin identificarea rudelor aflate la risc de a moșteni o mutație identificată la un membru al familiei. Aceștia, la rândul lor, pot decide să se testeze și să ia măsuri preventive, dacă este necesar.

2. Beneficiile pentru persoanele care au fost diagnosticate cu cancer:

• oferă suport pentru deciziile de management terapeutic: eligibilitatea pentru anumite terapii eficiente; decizii chirurgicale (mastectomie subtotală/totală, unilaterală sau bilaterală).
• ajută la înțelegerea riscului pentru alte tipuri de cancer și la adoptarea măsurilor de gestionare a riscului.
• Aduce beneficii întregii familii: plecând de la rezultatul unui membru, se pot informa rudele apropiate (părinți, copii, frați) cu privire la risc, se poate efectua testarea și se pot lua măsuri preventive.

Particularități și limitări

Consultul cu un medic genetician poate clarifica beneficiile și limitele testării și poate sprijini decizia privind oportunitatea efectuării acesteia. Pentru a evita interpretarea eronată a rezultatelor, este recomandată consultarea unui medic specialist în genetică.

Testarea nu oferă întotdeauna un răspuns cu privire la cauza cancerului într-o familie. Genele BRCA nu sunt singurele asociate cu predispoziția la cancer; în funcție de contextul clinic și familial, medicul poate recomanda extinderea testărilor genetice.

Nu toate modificările genetice sunt dăunătoare sau duc la cancer. Rezultatul poate indica prezența unei variante cu semnificație incertă (VUS), pentru care, la acest moment, nu se cunoaște dacă este dăunătoare. În timp, pe măsură ce se adună mai multe informații despre varianta respectivă și pe măsură ce mai mulți pacienți sunt testați, varianta poate fi reclasificată ca „dăunătoare” (patogenă sau probabil patogenă) sau „nedăunătoare” (benignă).

Nu se recomandă testarea persoanelor sub 18 ani, deoarece nu există strategii de reducere a riscurilor pentru copii, iar probabilitatea de a dezvolta un cancer asociat mutațiilor BRCA la vârste foarte mici este redusă.

Analize conexe

CentoCancer – Panel genetic multicancer – secventiere NGS si detectie CNV (70 gene)

CentoCancer Comprehensive – Panel genetic extins predispozitie cancer-secventiere NGS si detectie CNV (118 gene)

Panel cancere ereditare – Clarity plus