Gena Serpina1 - Deficienta de alfa1 antitripsina (Secventiere NGS)

Testul permite analiza completă a genei SERPINA1, responsabilă de sinteza alfa-1- antitripsinei, o proteină esențială pentru protecția țesutului pulmonar împotriva degradării enzimatice și pentru menținerea homeostaziei hepatice.

Termen de execuție*

45 zile lucrătoare

Despre analiza genei SERPINA1 – deficit de alfa -1 – antitripsină

Gena SERPINA1, localizată pe cromozomul 14q32.13, codifică proteina alfa -1 – antitripsină (AAT), un inhibitor al proteazelor implicat în protecția țesutului pulmonar împotriva elastazei neutrofile.

Deficitul de AAT este o boală autosomal codominantă, cu expresivitate variabilă, caracterizată prin niveluri scăzute sau funcțional anormale ale proteinei.

Cele mai frecvente variante includ:

• alela Z (Pi*Z, p.Glu366Lys) – asociată cu retenție hepatică și deficit seric sever
• alela S (Pi*S, p.Glu288Val) – asociată cu reducere moderată a nivelului proteic

Secvențierea NGS permite identificarea:

• mutațiilor punctiforme (SNV)
• inserțiilor și delețiilor mici (INDEL)
• variantelor splice-site
• variantelor rare sau non-clasice ale genei SERPINA1
• genotipurilor complexe (PiZZ, PiSZ, Pi*MZ etc.)

Afecțiuni sau simptome asociate

Testul este indicat în:

• emfizem pulmonar precoce
• BPOC la nefumători sau fumători tineri
• bronșiectazii de cauză necunoscută
• hepatită cronică criptogenică
• ciroză hepatică de cauză neprecizată
• insuficiență hepatică neonatală
• icter colestatic la sugar
• astm dificil de controlat
• scăderea inexplicabilă a funcției pulmonare
• antecedente familiale de deficit de AAT

Cui se adresează

• pacienților cu BPOC cu debut precoce
• persoanelor cu emfizem fără factori de risc majori
• pacienților cu afectare hepatică inexplicabilă
• copiilor cu hepatopatie sau colestază neonatală
• pacienților cu bronșiectazii idiopatice
• rudelor de gradul I ale pacienților diagnosticați
• cuplurilor aflate în consiliere genetică reproductivă
• cazurilor cu suspiciune clinică de boală genetică hepatico-pulmonară

Metodologie de testare

• extracție ADN genomic din sânge periferic EDTA
• secvențiere de nouă generație (NGS) a genei SERPINA1
• analiză bioinformatică a regiunilor codante și splice
• identificarea variantelor:
  • SNV (mutații punctiforme)
  • INDEL (inserții/deleții mici)
  • variante rare sau patologice
• clasificare conform ghidurilor ACMG
• interpretare clinică în corelație cu fenotipul pulmonar și hepatic

Beneficii și importanță clinică

• confirmă diagnosticul molecular al deficitului de alfa-1 – antitripsină
• identifică formele clasice și non-clasice ale bolii
• permite evaluarea riscului pulmonar și hepatic
• sprijină intervenția precoce și prevenția complicațiilor
• facilitează screeningul familial și consilierea genetică
• contribuie la diferențierea cauzelor de BPOC atipic
• permite monitorizare personalizată pe termen lung

Particularități și limitări

• boala are transmitere codominantă, cu expresivitate variabilă
• unele variante rare pot avea semnificație incertă (VUS)
• un rezultat negativ nu exclude complet deficitul de AAT (posibile mecanisme rare sau nedetectate)
• interpretarea trebuie corelată cu nivelul seric al alfa-1 – antitripsinei
• pot fi necesare teste complementare (fenotipare Pi, dozare serică AAT)
• fenotipul clinic poate varia semnificativ între pacienți cu același genotip

Tip probă și condiții de recoltare

Probă necesară:

• sânge integral EDTA

Volum recomandat:

• 2 × 6 ml sânge periferic

Condiții de recoltare:

• recoltare venoasă standard
• nu necesită pregătire specială
• transport conform protocolului laboratorului
• ADN stabil pentru analiză NGS

Analize asociate recomandate

• Dozare serică alfa-1 – antitripsină
• Fenotipare Pi (IEF – isoelectrofocusing)
• Spirometrie și DLCO
• CT toracic de înaltă rezoluție (HRCT)
• Teste hepatice (ALT, AST, GGT, bilirubină)
• Panel NGS boli pulmonare genetice
• Consiliere genetică familială

Particularitate clinică importantă

Deficitul de alfa -1 – antitripsină (SERPINA1) este una dintre cele mai frecvente boli genetice subdiagnosticate, cu impact major atât pulmonar, cât și hepatic. Secvențierea NGS permite identificarea spectrului mutațional complet, inclusiv variante rare, oferind o bază solidă pentru diagnostic precoce, prevenție și management personalizat.